Fantezia este calitatea mintii umane de a inventa forme, relatii, proprietati si actiuni noi, deosebite de cele īntalnite īn realitatea perceputa si descrisa lingvistic. Unii filozofi precum David Hume nu acorda fanteziei umane capacitatea de a inventa noutati absolute ci doar de a modifica īntr-o anume proportie obiectele si procesele reale, percepute sau memorate, prin diferite combinatii ingenioase. Īn aceasta perspectiva fantezia este o deformare, o amplificare, diminuare sau combinare īntre componente īmprumutate din perceptie sau practica individuala ori colectiva.

Dar exista si puncte de vedere conform carora fantezia poate depasi realitatea construind forme, calitati si functii noi, neidentificabile īn natura, imposibil de aparut īn afara actiunii creative umane.

Pareri pozitive asupra capacitatii mintii umane de a imagina forme, calitati si actiuni noi, inexistente īn realitatea fenomenala, sunt sprijinite de enorma diversitate a structurii si functiilor uneltelor umane, ale caror componente si interactiuni sunt diferite de formele si miscarile naturale, dar evident sunt realizabile prin combinatii de forme, proprietati si energii naturale. Fantezia sistematic exersata este conditia creatiei īn orice domeniu, pentru ca depasirea normalitatii, a obisnuitului, a posibilului limitat, ori a imposibilului momentan, se realizeaza numai fantazand, numai construind mental proiecte de forme si functii care depasesc puterile omului momentan si se adreseaza viitorului.

Identificam cel putin doua laturi ale fanteziei, una conceptual creativa si una cultural creativa.

Fantezia conceptuala organizata logic, īncearca sa construiasca ipoteze si teorii moderante cantitativ de realitate, imaginand si realizand diferite observatii, experiente, sau interpretand inovator informatii disponibile.

O parte a fanteziei conceptuale este orientata catre creatia stiintifica, catre asamblarea de teorii formale sau calitative, capabile sa explice cauzal diferite segmente si procese ale realitatii. Alta latura a fanteziei abordeaza creatia tehnologica, a imaginarii diferitelor unelte si servicii performante. Lumea actuala este un miracol de imaginatie generatoare de complexitate func?ionala. Atat fantezia creatoare de teorii fenomenale sau socio-moderante, cat si cea generatoare de tehnologii, au o enorma dezvoltare īn prezent.

Dar mai exista si fantezia fara limite si conditionari logice, a artei, a totalitatii artelor, iar aceasta are un rol la fel de important īn viata umana ca si fantezia genezei stiintelor si tehnologiilor.

Din cele mai vechi timpuri omul a fantazat, a proiectat si oferit semenilor personaje, situatii si evenimente noi, īncercand pe aceasta cale sa īsi depaseasca propria conditie, sa īsi īnvinga temerile, sa fie puternic īntai īn gand, pentru a īncerca apoi sa fie puternic si īn realitate.

Īntreaga afectivitate umana asteapta noutatea mintii pentru a se trezi la viata, pentru a-si explora si satisface enormul potential de implicare pasionala.

Enorma multime de povesti si mituri create cu milenii īn urma si care farmeca spiritul si acum, arata cat de ingenioasa si prezenta este fantezia fiecarui om din fiecare epoca, ea fiind puntea care leaga umanul nemijlocit de umanul viitorului si speranta aparitiei unui om si unui viitor mai bun.