Zeii greci nu sunt numai prin excelenta antropomorfi,
nu au numai firi omenesti, dar de fapt nu dispun de atribute
divine in sens major (departe de absolutul concept ulterior din
filozofia greaca); in miturile timpurii, acesti zei au chiar puteri
limitate; acestia au nevoie de informatori si crainici, ca sa afle
despre mersul lumii; sunt supusi surprizelor si manevrati de certuri,
ambitii, orgoliu, capricii, fiind impulsivi si razbunatori. Tot panteonul
olimpian - lipsit de maretie -duce o viata de clan certaret lipsit
de norme morale, incestuos, excesiv in actele erotice. In ciuda faptului
ca hrana si bautura lor sunt, teoretic, ambrozia si nectarul, zeii Helladei
mananca si beau din belsug vin si carnuri, iar atunci cand viziteaza pe
oameni, dorm, sufera de boli si, ca orice societate primitiva, asculta
muzica lui Apollo si a Muzelor numai la ospete. Desi lacomi de sacrificii,
pe care le doresc adesea in hecatomba, in mod paradoxal, ei nu suporta sa
vada cadavre.