Muzica rock este un gen muzical specific celei de-a doua jumatati a secolului XX si secolului XXI. Instrumentele muzicale de baza pentru rock sunt chitarele electrice (varianta standard cu sase corzi si chitara bas) si bateria, însa în multe subgenuri se întâlnesc si claviaturi (pian, orga electronica, sintetizator) sau alte instrumente.
      Îsi are radacinile în rock and roll-ul anilor '50. A aparut prima oara prin combinarea muzicii country cu blues. Ulterior s-au adaugat si elemente de rhythm and blues. De la început au aparut subgenuri, însa începând cu anii '70 aceste subgenuri s-au înmultit si mai ales s-au diferentiat foarte mult. Astfel au aparut genurile punk, heavy metal, alternative rock si altele, care la rândul lor au dat nastere unor subgenuri.
      Perioada exacta când a luat nastere rock-ul nu este cunoscuta. Elemente existau din anii 1920-1930, în cântecele vechi blues si country. Dar, istoria muzicii rock este acceptata ca începând din 1950. Expresia „rock and roll" a fost folosita prima oara în titlul melodiei lui Trixi Smith, în 1920: „My baby rocks me with one steady roll". Alan Freed, un disc jockey din Ohio, a folosit primul expresia „rock and roll" în 1955. De retinut deci, genul rock a evoluat din cântece ce apartineau diferitelor genuri muzicale (ca blues, jazz, country, gospel). Printre pionerii rock and roll sunt inclusi Bill Halley („Rock around the clock"), Chuck Berry sau Little Richard.
      Muzica rock si-a facut aparitia în lumea muzicala din România la începutul anilor 1960 si continua sa existe si astazi. O demarcatie de prima importanta în tratarea acestui subiect este Revolutia româna din 1989, care a adus schimbarea regimului politic în tara de la comunism la democratie; dat fiind ca muzica rock reprezenta un curent cultural împotriva politicii oficiale, însa de mare popularitate, evolutia sa a fost influentata puternic de limitarile si cenzura promovata de catre puterea politica. La finele anilor saptezeci, muzica rock româneasca a intrat într-o criza provocata de ruperea de contextul muzical international, sub presiunea tot mai mare din partea regimului politic. Astfel, deceniul ce a urmat a fost mult mai slab ca realizari, desincronizarea de productiile realizate în afara granitelor tarii obligând muzicienii români la o înapoiere ale carei efecte se resimt si astazi. Ramura metal a fost atinsa doar superficial de formatiile românesti în anii 1980 si dupa momentul 1989 s-a încercat o recuperare a cuceririlor muzicii internationale din domeniu. Muzica punk româneasca a fost foarte slab reprezentata în România socialista, genul nereusind sa se impuna nici mai târziu. Anii 1990 si 2000 au trecut în revista numeroase subgenuri de rock aparute îndeosebi în Occident, carora s-au alaturat încercari de a combina muzica specific româneasca (mai curând muzica populara decât folclorul autohton) cu limbajul muzicii rock.